joi, 16 iulie 2015

Test diabet: cu diabetul nu e de glumit

Sunt o împătimită a dulciurilor. Toată ziua mă puteai vedea ronțăind ceva. Ceva dulce. Iubeam candybarurile și în fiecare zi la mine în frigider se găseau dulciuri ca pentru o petrecere mare. La micul dejun serveam numai clătite cu finetti, scuri cu mult zahăr, aparent realizate din fructe sau chiar sirop și cereale cu bucăți de ciocolată. Dacă vă întrebați câte kilograme am ajuns să am în urma acestui stil de viață care ar trebui blamat, ei bine, niciunul în plus. Eram destul de slabă pentru că organismul meu era hrănit doar cu dulciuri. Aveam impresia că îmi dau energie, însă nu făceau altceva decât să mă oboseascî și mai mult. Sportul îmi era o activitate total străină, iar după numai 10 trepte urcate, îmi venea să leșin.



Am scăpat de lupta cu kilogramele în plus, însă m-am ales cu ceva mult mai rău. Ceva ne nu necesită doar o cură de slăbire plină de sacrificii: diabet. Mai precis, temuta boală diabet.

Să vă explic în ce constă mai exact. Diabetul zaharat este o boală în care concentraţia sanguină a glucozei (cunoscută drept glicemie) creşte foarte mult din cauza producţiei insuficiente de insulină. Insulina, un hormon eliberat de pancreas, controlează cantitatea de glucoză din sânge. Este o boală destul de des întâlnită în România, mai ales din cauza încăpățânării noastre de a ne testa. Eu eram total împotriva medicilor, fiind categoria de oameni pe care îi uram foarte mult. Acum, viața mea depinde de ei.

Dacă aș fi ascultat sfaturile celor apropiați și mi-aș fi făcut un test pentru diabet cu un glucometru, poate viața mea s-ar fi schimbat radical. De câte ori nu spunem că mama glumește atunci când ne amenință că o să facem diabet dacă nu dozăm corespunzător cantitatea de dulciuri consumată zilnic? Sunt superficiali și nu știm ce risc enorm ne asumăm.


Sunt totuși fericită că m-am ales doar cu diabet de tip I. Putea fi mult mai rău de atât!

La persoanele cu diabet de tip I, simptomele debutează adeseori brusc şi cu intensitate crescută. Acestea includ senzaţie intensă de sete şi eliminarea unor volume urinare mari, scădere ponderală, greaţă, vomă, oboseală şi – în special la copii – dureri abdominale. Aș fi avut habar de toate aceste lucruri dacă aș fi plecat ureche la avertismentele celorlalți și dacă mi-aș fi făcut un test. Un simplu test.

Tratamentul diabetului constă în regim alimentar, activitate fizică, educaţie şi – în majoritatea cazurilor – medicamente. Dacă o persoană cu diabet reuşeşte să îşi controleze glicemia, riscul apariţiei complicaţiilor este mult diminuat. Însă cea mai bună metodă este testarea. De ce să nu suflăm și în iaurt?



miercuri, 15 iulie 2015

Ultima mea achiziție: masa pentru laptop

În zilele noastre aproape că nu mai putem rezista fără tehnologie. Vă spun sincer că odată, conexiunea la internet a fost întreruptă, din cauza neglijenței mele care m-a făcut să uit să plătesc o factură, și a fost un adevărat coșmar. Aveam foarte mult de lucru pentru niște proiecte în care eram implicată și simțeam că înnebunesc fără internet.  Nu mă puteam descurca deloc și nici nu putea să-mi țin mintea ocupată cu altceva. Mi-am promis că de atunci voi fi mult mai atentă cu responsabilitățile mele.
Am observat că de câțiva ani încoace sunt dependentă de anumite lucruri. Probabil vi se întâmplă și vouă să nu puteți să vă imaginați viața fără telefon mobil, fără laptop, mp3 player, televizor și lista poate continua. Eu nu sunt adepta unor gadgeturi performante, însă fără un telefon cu baterie și credit pentru a efectua apeluri și fără un laptop cu conexiune la internet nu mă mai pot descurca. Dacă la restul anterior menționate aș putea renunța, la ultimele două am realizat că este imposibil. Fără ele mă simt pierdută.

Dacă utilitatea telefonului vi se pare de la sine înțeleasă și nu are nevoie de alte explicații, pe cea a laptopului o să v-o explic eu.  Este mic, compact și ușor de transportat. Deci îl puteți lua cu voi oriunde vă duceți. Obișnuiam să fiu adepta calculatoarelor cu unitate, însă jobul pe care îl am și faptul că trebuie să călătoresc destul de mult m-au făcut să-mi dat seama că nu mă pot descurca fără laptop. Uneori, obișnuiesc să merg în parc sau la o terasă cochetă și să savurez un ceai de fructe cu gheață în timp ce lucrez pentru diverse proiecte.



Laptopul este și un veritabil mijloc de relaxare. Am aici stocată toată muzica mea preferată și toate filmele și serialele care mă ajută să mă destind când le privesc. Aici îmi păstrez amintirile, adică pozele pe care obișnuiesc să le fac la diverse evenimente. Dar să nu credeți că sunt neglijentă și nu îmi iau măsuri de siguranță. Am și un back-up pentru toată această informație prețioasă pentru mine.
Și ador accesoriile pentru lucrurile de care sunt dependentă. Nu e de mirare că telefonul meu are tot felul de huse sau laptopul are tot felul de genți. De curând, pentru confortul meu, dar și pentru bunăstarea laptopului meu, mi-am cumpărat o masă special creată pentru acesta. De ce? Pentru că aceasta are nevoie de o suprafață tare pe care să fie așezat pentru a nu se încinge așa tare. Știți voi, treaba aia cu procesorul. Nu mă pricep să vă explic în termeni tehnici, însă, din proprie experiență vă spun că o astfel de masă pentru laptop este o achiziție inteligentă. Am chiar și un loc special unde să-mi așez cana de cafea, fără să o vărs.